În 1992, cu ocazia contructiei autostrazii A2 Bucuresti Constanta, pe teritoriul comunei Cernica au avut loc o serie de cercetari arheologice pe siturile descoperite intre localitatile Tanganu si Cernica. Documentul pdf atasat mai jos detaliaza descoperirile facute cu aceasta ocazie si pe care va invitam sa il parcurgeti. Multumim D-lui Nelu din Tanganu pentru punerea la dispozitia noastra a acestui material, care mai adauga o piesa la istoria comunei noastre.

"În cadrul operaţiilor de salvare a vestigiilor arheologice din siturile aflate pe ampriza autostrăzii Bucureşti-Constanţa, Muzeului Municipiului Bucureşti i-a revenit tronsonul cuprins între km 7,400 şi 9. Acesta străbate teritoriul administrativ al comunelor Pantelimon şi Cernica din judeţul Ilfov, situate la limita dintre câmpiile Vlăsiei şi Mostiştei, subdiviziuni din centrul Câmpiei Române.

harta situl tanganu autostrada 1991Tronsonul mai sus menţionat traversa la vest o mică suprafaţă din lunca inundabilă, formată la confluenţa râurilor Colentina şi Dâmboviţa, lată de peste 2 km, drenată în prezent printr-o reţea de canale de desecare şi de colectare a excesului de umiditate.

În mijloc sunt două boturi de terasă pe malul stâng, înalt al Colentinei separate de trei văi de eroziune, dintre care în prezent numai Valea Tânganului are apă tot timpul anului. La est se află câmpul dintre Valea Tânganului şi pârâul Pasărea (pl. I) 2 .

Terenul era acoperit cu păşune şi vegetaţie de mlaştină în lunca inundabilă, pădure de foioase pe cele două boturi de terasă şi culturi agricole pe câmpul dintre văile Tânganu şi Pasărea. Cercetările de teren au fost efectuate în anul 1991 de arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie a României3 , care au semnalat resturi preistorice pe suprafaţa botului de terasă nr. 1.

Conform proiectului întocmit de I.P.T.A.N.A., în lunca inundabilă ampriza autostrăzii urma să se construiască în rambleu, cu pământ extras din terasa înaltă a cărei cotă trebuia coborâtă.

De asemenea, pe latura vestică a botului de terasă nr. 1 urma să se construiască o şosea secundară şi un pod suspendat, în scopul scoaterii din uz a vechii şosele care străbătea lunca inundabilă între satele Cernica şi Tânganu.

Ca atare, proiectul de salvare a datelor tehnice despre complexele de locuire şi a materialului mobil a avut în vedere ca în prima etapă, premergătoare excavaţiilor mecanice, să se efectueze săpături de sondaj pe toate suprafeţele susceptibile a ascunde în subsol vestigii arheologice, iar în etapa a doua să se supravegheze excavaţiile mecanice propriu-zise, cu condiţia sistării lor în cazul apariţiei de noi vestigii şi salvarea acestora prin săpături manuale. Săpăturile manuale de sondaj s-au efectuat cu întreruperi în lunile martie, mai şi iunie 1992.

Pe suprafeţele cu densitate mare de materiale, dar şi pe cele cu indicii mai puţine au fost trasate 20 de secţiuni de sondaj care au însumat o suprafaţă de 442 m2 , un perimetru de 648,85 m şi un volum de 263 m3 .

Amplasarea secţiunilor s-a făcut astfel: – o secţiune (S XIII) pe malul apusean al vâlcelei care separa spre vest, botul de terasă nr. 1 de restul terasei, pe viitorul traseu al şoselei secundare. Sub humusul vegetal s-a constatat existenţa unui strat cultural din epoca bronzului; – 17 secţiuni pe botul de terasă nr. 1 din care 12 în sectorul vestic (S I – S XII)5 şi cinci în sectorul estic (S I – S V), în care s-au scos la iveală urme de locuire din epocile neolitică, bronzului, geto-dacică şi din secolele XVIII–XIX6 (pl. II).

Pe botul de terasă nr. 2 s-a avut în vedere efectuarea unor sondaje pe suprafeţele unde pigmentaţia solului indica posibile vestigii arheologice. În acest scop s-au trasat şi săpat două secţiuni: una spre botul de terasă nr. 1, cealaltă către Valea Tânganului, nesemnalându-se în stratul de humus decât fragmente rare de pământ ars la roşu, aceleaşi care au apărut şi în muşuroaiele de cârtiţe şi care în acest context, nu pot fi puse în legătură decît cu resturile răvăşite ale unor focuri făcute într-un trecut nu prea îndepărtat, de către indivizi care au staţionat temporar în acele locuri.

Pe acest bot de terasă ampriza autostrăzii Bucureşti-Constanţa trece la numai câteva sute de metri nord de situl Pantelimon, punctul „La Biserică” sau „La Cantoare”, din marginea nord-vestică a satului Tânganu, comuna Cernica, unde cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în anii 1961, 1963–1964 şi 1966 s-au descoperit: o aşezare geto-dacică din secolele II–I p. Chr.; fundaţiile mănăstirii Tânganu ctitorie a domnitorului Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş; o aşezare din secolele XIV–XIX şi o necropolă din secolele XVI–XIX7.

De asemenea au fost supravegheate lucrările de excavaţie, făcute în ambele maluri ale Văii Tânganului pentru construirea podului.

Au fost găsite numai rare şi mici fragmente de cărbune şi de pământ ars la roşu, provenite probabil de la nişte vetre de foc sezoniere de dată relativ recentă."

Continuare in pdf atasat

 

Adaugă comentariu
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea articolelor si comentariile revine autorului acestuia.
Campurile de mai jos marcate cu * sunt obligatorii.