Ecosistemul in Padurea Cernica

: Categorie: Atractii Cernica Atractii Cernica; Publicat: 05 Ianuarie 2011 05 Ianuarie 2011; Accesări: 32167 32167

Evaluare utilizator: 3 / 5

Index articole

Pagina 1 din 5

Albume foto Padurea Cernica:

Album 1 - Album 2

Sursa: Lucrare de diploma - Autor: Oana X

Cea mai matură expresie ecologică a vegetaţiei naturale o constituie pădurea. Acest ecosistem a suferit cel mai mult de pe urma presiunii exercitate de impactul antropic. Este cunoscut faptul că în ultimul secol s-a redus aria originară a pădurilor.

Odată cu reducerea ariilor împădurite, a luat amploare din ce în ce mai mare extinderea unor cenoze vegetale, seriale, reprezentate prin formaţiuni arbustive, pajişti şi agrocenoze, în general instabile în privinţa compoziţiilor şi cu o productivitate biologică din ce în ce mai redusă.

Mozaicul extrem de diversificat al acestor cenoze seriale, ce mai cuprind în ansamblul lor şi enclase ale conozelor originale alcătuiesc tabloul actual al vegetaţiei.

Zoocenoza din pădurea studiată, influenţează direct şi indirect existenţa arborilor, a celorlalte etaje de vegetaţie şi a pădurii în ansamblu.

Interacţiunile zoocenozei de pădure sunt complexe şi se realizează cu relaţii reciproce între diferiţi indivizi, populaţii şi grupe de animale între ele, între acestea şi fitocenoza forestieră şi habitatul forestier.

Fauna pădurii „Cernica”, extrem de diversă şi bogată în specii, influenţează şi dezvoltarea pădurii în general, integrându-se în circuitul de substanţă şi energie, condiţionând în măsură diferită şi structura şi funcţionalitatea pădurii şi ale elementelor sale constituente.

Ecosistemul de pădure, prin ansamblul resurselor potenţial disponibile de natură biotică şi abiotică, influenţează şi condiţionează structura şi funcţionalitatea zoocenozei. La rândul său zoocenoza exercită importante funcţii de control şi reglare asupra biocenozei şi asupra ecosistemului în general.

Existenţa şi dezvoltarea populaţiilor animale este însă condiţionată de specializarea lor trofică precum şi de capacitatea competitivă de adaptare, de reproducere, etc. În legătură cu hrana preferată, în pădure se realizează adevărate „lanţuri biologice” între plante şi animale care se întrepătrund alcătuind la nivelul biocenozei o reţea extrem de complicată.

Prin cercetările privind analiza structurii faunei de nevertebrate din pădurea Cernica , efectuate în anii 2004-2005 s-a urmărit formarea unei vederi de ansamblu a complexului faunistic din pădure în strânsă legătură cu cadrul abiotic natural şi cu posibilităţile oferite de fitocenoză, şi în mod special sau adâncit cercetările privind structura populaţiilor din veriga consumatorilor cu precădere a unor grupe de nevertebrate şi anume ÎNCRENGĂTURA MOLLUSCA, ANNELIDA ŞI ARTHROPODA, reprezentative pentru ecosistemul pădurii. Am urmărit şi rolul ecologic al cenozelor animale şi influenţele favorabile şi nefavorabile exercitate de zoocenoză asupra pădurilor.