Cernica medievală urcă pe scena Bucureștiului: pe 6-mai-2026

Cernica medievală urcă pe scena Bucureștiului: pe 6-mai-2026 se lansează la Palatul Suțu o carte-eveniment despre Mănăstirea Vorniceasa a Chiajnei, soția marelui vornic Cernica, ctitorul Mănăstirii Cernica, despre satul medieval Mărăcineni, precum și despre cercetările și descoperirile arheologice ale lui Gheorghe Cantacuzino din zona satului Căldăraru.

Nu în fiecare zi istoria adâncă a comunei Cernica ajunge în prim-planul unui eveniment cultural din București. Miercuri, 6 mai 2026, de la ora 14:00, la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, va avea loc lansarea volumului „Așezarea medievală din zona lacului Cernica pe baza cercetărilor profesorului Gheorghe Cantacuzino din anii 1960–1976”, semnat de George Trohani și Camelia-Mirela Vintilă. Pentru cei care iubesc istoria locului, dar și pentru cei care au trecut de zeci sau sute de ori pe lângă lacul Cernica, prin Căldăraru  sau spre Mănăstirea Cernica fără să știe ce se ascunde în pământul acestor locuri, această lansare merită toată atenția.

Satul Tanganu - File de istorie.

Cartea „Satul Tânganu – File de istorie” pe care o lansăm astăzi către marele public, reprezintă o incursiune amplă și detaliată în trecutul uneia dintre cele mai vechi așezări din Muntenia. Autorii acestei lucrări, bazându-se pe documente istorice, mărturii locale și cercetări aprofundate, oferă o frescă bogată a evoluției satului Tânganu, un loc cu o istorie de peste 500 de ani.

Aceasta lucrare reprezinta o versiune particulară a cartii click aici "Comuna Cernica- File de istorie", lansată in format fizic in data de 18-06-2024 și este dedicată în special satului Tânganu. Fiecare pagină a acestei versiuni încearcă sa redea cu o fidelitate mai mare faptele, personalitățile, tradițiile și evenimentele care au marcat existența comunități satului Tanganu.

Comuna Cernica file de istorie

INFORMARE: Cartea "Comuna Cernica - File de istorie" prezentata mai jos poate fi obtinuta in mod gratuit de la sediul Primariei Cernica - tel 021 369 5308

In data de 18-06-2024, la sediul nou al Primariei Cernica, orele 14:00, a avut loc lansarea cartii - "Comuna Cernica - File de istorie", realizata de mai multi membri si colaboratori ai Portalului Vox Cernica.

Materializarea acestei carti s-a facut la initiativa si cu sprijinul D-lui Primar Gelu Apostol, si Consiliului Local al Primariei Cernica.

23 de ani de la „Gazeta de Cernica”. Ziarul care a apărut o singură dată, dar nu a dispărut niciodată

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

La 1 iunie 2003 apărea „Gazeta de Cernica”, primul și singurul număr al unei publicații locale (a se vedea mai jos) care încerca să adune, în doar opt pagini, viața unei comune întregi: amintiri, sport, muzică, probleme sociale, administrație, umor, anunțuri și, mai ales, dorința ca oamenii din Cernica, Tânganu, Căldăraru, Poșta și Bălăceanca să se audă unii pe alții. După 23 de ani, acel ziar tipărit o singură dată merită privit ca începutul unei povești care avea să continue, din 2009, sub

Citește mai departe...

Eroii din comuna Cernica și satele aferente, căzuți în al Doilea Război Mondial (1941-1945)

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Din Cernica, Tânganu, Bălăceanca, Căldăraru și Poșta, cel puțin 41 de oameni plecați pe front nu s-au mai întors. Lista de mai jos recuperează, nume cu nume, încă o parte din memoria militară a comunei Cernica în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Majoritatea numelor eroilor căzuți în războaiele de independenta, de reîntregire sau de apărare a țării nu se regăsesc în cărțile și manualele de istorie. Acestea se regăsesc mai degrabă în arhive, în registrele de stare civilă ale celor

Citește mai departe...

Orașul morților de acum 7.000 de ani, necropola neolitică de la Căldăraru-Cernica: ascunsă sub istoria medievală a locului

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cuvântul ,,necropolă" provine din greacă, însemnând literal „orașul morților” și se referă la un cimitir de mari dimensiuni, subteran sau la suprafață, specific mai ales civilizațiilor antice.

Descoperită în urma săpăturilor arheologice desfășurate între 1960 și 1976, necropola de la Căldăraru, Cernica este cea mai veche din România (peste 7.000 de ani) și una dintre cele mai mari și mai timpurii necropole neolitice extramurale (din afara zidurilor cetății, a așezarilor celor vii) din

Citește mai departe...

Manastirea Tanganu - Cernica, inca un loc unde pamantul vorbeste despre Cernica medievala.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
GALERIE FOTO - După Căldăraru - Cernica, un alt sit arheologic arată cât de veche este istoria comunei: încă o mănăstire dispărută, o necropolă, case egumenești, bordeie și obiecte care vorbesc...din pământ.

După readucerea în atenția publicului a sitului arheologic de la Căldăraru, continuarea firească este Tânganu. Nu pentru că cele două locuri ar fi identice, ci pentru că împreună spun ceva important despre comuna Cernica: acest teritoriu ascunde sub pământul lui mai multe straturi de istorie decât s-ar

Citește mai departe...

Cartea care redeschide dosarul Cernicăi medievale: la Palatul Suțu a fost lansat volumul despre satul dispărut de la Căldăraru, Mănăstirea Vorniceasa-Iezerul și cercetările lui Gheorghe Cantacuzino

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Volumul semnat de George Trohani și Camelia-Mirela Vintilă readuce în circuitul public o cercetare majoră despre satul Mărăcineni, (Căldăraru, Cernica) moșia postelnicului Radu Captariu, trecerea ei către vornicul Cernica și uriașa necropolă neo-eneolitică descoperită sub urmele asezarii medievale.

La Palatul Suțu, volumul „Așezarea medievală din zona lacului Cernica pe baza cercetărilor profesorului Gheorghe Cantacuzino din anii 1960–1976” a intrat astăzi în atenția publicului ca una dintre cele mai

Citește mai departe...

Cernica medievală urcă pe scena Bucureștiului: pe 6-mai-2026 se lansează la Palatul Suțu o carte-eveniment despre așezarea medievală din zona lacului Cernica, Căldăraru pe baza cercetărilor arheologice ale lui Gheorghe Cantacuzino.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cernica medievală urcă pe scena Bucureștiului: pe 6-mai-2026 se lansează la Palatul Suțu o carte-eveniment despre Mănăstirea Vorniceasa a Chiajnei, soția marelui vornic Cernica, ctitorul Mănăstirii Cernica, despre satul medieval Mărăcineni, precum și despre cercetările și descoperirile arheologice ale lui Gheorghe Cantacuzino din zona satului Căldăraru.

Nu în fiecare zi istoria adâncă a comunei Cernica ajunge în prim-planul unui eveniment cultural din București. Miercuri, 6

Citește mai departe...

Când Cernica dădea 8 goluri: cronica din 1938 care arată că fotbalul local cernicaș, are rădăcini vechi și vii.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Un articol apărut în august 1938 în „Sportul Capitalei” arată că la Cernica exista deja echipă, teren comunal, public și mândrie locală. Aproape 88 de ani mai târziu, fotbalul cernicăș nu a dispărut: s-a transformat, a trecut prin generații și continuă să trăiască prin CS Cernica, prin juniori și prin memoria sportivă păstrată inclusiv de VoxCernica. 

Cernica - Fundeni Gherase (Ilfov) 8-1 (4-0)

Există articole vechi care nu sunt doar bucăți de arhivă, ci adevărate ferestre deschise spre

Citește mai departe...

Drama din padurea Cernica. Octombrie 1911.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

„O zguduitoare dramă din amor, așa cum prin romane senzaționale se mai întâlnește, s-a desfășurat alaltăieri, în pădurea de la Cernica. Și că sentimentul care a împins pe eroii dramei să săvârșească actul desperat a fost profund, o dovedește împrejurarea că dânșii erau oameni inculți, nu din aceia a căror imaginație să fi fost aprinsă de citirea unor scene impresionante. Pe el îl chema Ștefan Dungă, flăcău tânăr și voinic, pe ea, Frangulea Petre, fată frumoasă a unor oameni cu oarecare stare și

Citește mai departe...

Ultima Dihorniță din comuna Cernica nu a mai avut loc: Când Focul Purificator de Lasata Secului a fost Stins de „Legea Veneticilor”. 22-02-2026

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Astăzi, în Cernica, Căldăraru, Bălăceanca, Poșta și Tânganu, s-a lăsat o întunecime cum nu s-a mai pomenit de la facerea lumii. Nu e întunericul nopții, ci cel al sufletului. 

O tăcere nefirească ce a luat locul bubuiturilor de spray-uri și luminii focului care, conform traditiei, de zeci dacă nu de sute de ani, alunga spiritele rele si vestea primăvara.

Citește mai departe...

Ochiul de Apa de la Valea Rea din Căldăraru, Cernica: între Nostalgie, Speranță și Modernitate.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

În satul Căldăraru, Cernica, acolo unde ulițele acestui sat se opresc în buza căii ferate București - Oltenița, pământul are o memorie a lui, una pe care nici asfaltul gros al autostrăzii A2 (care desparte satul de Manolache) nu a reușit să o acopere de tot. Dacă stai astăzi lângă lângă terenul pe care se afla casa lu' Dîra și privești spre orizontul unde mașinile gonesc neîncetat, vei vedea o sclipire argintie. Nu este un miraj al căldurii, ci un „heleșteu” apărut aproape miraculos, ca o

Citește mai departe...

Povestea pietrei de moara de la Manastirea Cernica. La taifas cu Dl. Niculae Ciotoran.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

AUDIO-VIDEO - Poate unii dintre dvs., locuitorii comunei Cernica, v-ați întrebat ce reprezintă „pietroiul” , expus pe mica pajiște din fața Muzeului Mănăstirii Cernica, vis-a-vis de intrarea în biserica „Sf. Gheorghe” din cadrul acestei mănăstiri.

Dacă nu știați deja și doriți să aflați cum a fost salvat acest obiect de la dispariție, vă invităm să urmăriți interviul din videoclipul de mai jos, realizat in ianuarie 2025, cu dl. Ciotoran Niculae, din comuna Cernica, pasionat de istoria locală

Citește mai departe...

Ciorba de potroace și plimbarea socrului mare - ziua a doua după nuntă.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Unele tradiții, încă se mai țin în Căldăraru, Cernica...chiar daca căruțul de butelie cu socrul mare in el...a fost înlocuit cu caleașca... Felicitări și casă de piatră!

Obiceiul plimbării socrului mare cu căruțul/căruța prin sat era strâns legat de tradiția ciorbei de potroace, servită a doua zi după nuntă.  

După o noapte de petrecere, cu mese bogate și multă băutură, mirii și invitații se adunau din nou, la prânz, la casa socrilor sau a mirilor, pentru a gusta din această ciorbă

Citește mai departe...

Noua stemă a comunei Cernica – ce simbolizează, de ce contează. Erori materiale simbolistice.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prin Hotărârea Guvernului nr. 96 din 8 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 136/19.02.2024, comuna Cernica are, în mod oficial, o stemă proprie, recunoscută legal și simbolic de către statul român.

Simbolurile heraldice, precum stema, sunt importante deoarece prin acestea se incearca exprimarea identitatii, tradițiilor și valorilor unei comunități, într-o formă vizuală recunoscută oficial.

Stema se prezintă sub forma unui scut triunghiular cu colțurile rotunjite

Citește mai departe...

Exclusiv: Porecle din satul Manolache, Glina 1935-1940: Răspântii ale memoriei strămo-sătești

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mai jos avem plăcerea să vă prezentăm familiile satului Manolache existente în perioada 1935–1940, după poreclele acestora.

În peregrinările mele prin satul Manolache (Glina), și Cățelu, în căutarea străbunilor pe care să-i adaug la „pomelnicul” de aproximativ 550 de persoane din arborele genealogic al neamului Moceacă din Căldăraru, Cernica, am avut norocul să cunosc o pleiadă de oameni extrem de amabili și dornici să mă ajute cu informații despre Ioana, sora bunicului meu Vasile, măritată în

Citește mai departe...

Jurnal sentimental dedicat Estelei Panait

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

J U R N A L    S E N T I M E N T A L

dedicat    ESTELEI   PANAIT

MOTTO:

”Orice om pe care nu pot să-l iubesc este pentru mine un  prilej de adânca tristeţe.

Orice om pe care l-am iubit şi nu pot să-l mai iubesc înseamnă pentru mine un pas spre moarte.

Atunci când n-am să mai pot iubi pe nimeni am să mor.

Voi, cei care stiţi că meritaţi dragostea mea aveţi grijă să nu mă ucideţi.” - GEO BOGZA

VASILE   BOLBOJA  -&nbsp

Citește mai departe...

Exclusiv: Poreclele din comuna Cernica: Răspântii ale memoriei strămo-sătești

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

𝟓𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐫𝐞𝐜𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐚 ș𝐢 𝐬𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐫 — 𝐓â𝐧𝐠𝐚𝐧𝐮, 𝐂ă𝐥𝐝ă𝐫𝐚𝐫𝐮, 𝐏𝐨ș𝐭𝐚, 𝐁𝐚𝐥𝐚𝐜𝐞𝐚𝐧𝐜𝐚 — 𝐝𝐚𝐜ă 𝐧-𝐚𝐢 𝐩𝐨𝐫𝐞𝐜𝐥ă, 𝐞ș𝐭𝐢 𝐨𝐫𝐢 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐝𝐞 𝐢𝐞𝐫𝐢, 𝐨𝐫𝐢 𝐧-𝐚𝐢 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥. - A se vedea lista actualizata la zi, mai jos.

Multumim tuturor celor care ne-au ajutat sa le culegem.

Vox Cernica continua sa pastreze viu ce e viu in noi: povestea neamului cernicaș, cu nume si… porecle. A ta care este?

Citește mai departe...

Subcategorii

Vox Cernica TV