Eroii din comuna Cernica și satele aferente, căzuți în al Doilea Război Mondial (1941-1945)

Scris de Lilian Iordache Lilian Iordache

Categorie: Istorie Locala Istorie Locala

Creat: 27 Mai 2026 27 Mai 2026

Accesări: 36 36

Din Tânganu, Cernica și Bălăceanca, cel puțin 41 de oameni plecați pe front nu s-au mai întors. Lista de mai jos recuperează, nume cu nume, încă o parte din memoria militară a comunei Cernica în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Majoritatea numelor eroilor căzuți în războaiele de independenta, de reîntregire sau de apărare a țării nu se regăsesc în cărțile și manualele de istorie. Acestea se regăsesc mai degrabă în arhive, în registrele de stare civilă ale celor decedați, pe cruci, pe monumente, pe plăci de marmură, în povești de familie și ale bătrânilor satelor. Aceste nume, uneori, timpul le șterge mai repede decât ar trebui din memoria colectivă.

Cele de mai jos nu sunt despre piatră, marmură sau bronz. Sunt despre nume. Despre numele tinerilor intre 21 și 34 de ani din satele comunei Cernica care au murit în al Doilea Război Mondial și care, înainte de a deveni „eroi”, au fost fii, frații, soții, vecinii, preteni isau pur și simplu consătenii noștri.

Cernica are astfel de locuri ale memoriei dedicate acestor eroi. Portalul VoxCernica.ro a scris, de-a lungul timpului, despre monumentele ridicate în cinstea eroilor din comună, despre refacerea monumentului de la Căldăraru, finalizat în 2019, dar și despre istoria dureroasă a monumentului eroilor din Bălăceanca, vandalizat în 2010 și refăcut ulterior. 

Demersul nostru vine și în urma solicitării D-lui Tache Vasile (al lui Globa) consilier al satului Căldăraru și care a observat că, numele acestor eroi din Cernica (cu excepția unor nume de eroi din Bălăceanca, care se regasesc deja pe monumentul din acest sat) nu erau consemnați nici în cartea Comuna Cernica - File de istorie.și nici pe vreun monument din Cernica, Căldăraru, Tânganu sau Poșta.

O parte din numele eroilor din Bălaceanca și Poșta din acest război, fuseseră deja identificate de către Dl. Nicolae Ciotoran, acum aproximativ 20 de ani, în baza amintirilor batrânilor din satul Bălăceanca, mergând cu ei pe fiecare stradă / uliță a acestui sat, pentru alcatuirea listei care astăzi se regăsește pe soclul monumentului eroilor din fața parcului / căminului cultural din Bălăceanca. 

Pentru a completa lista numelor eroilor din comuna Bălăceanca (comună la acea vreme alcatuită din satele Bălăceanca și Poșta - contopit cu Potoceanca) și cu cele ale eroilor din celelalte sate, adică din Cernica, Tânganu și Căldăraru, am apelat la reprezentanții serviciului de Stare Civilă al Primăriei Cernica și cărora le mulțumim pe această cale pentru sprijinul acordat în acest demers.   

Pe scurt despre al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost cel mai mare conflict militar al secolului XX. În Europa, războiul a început la 1 septembrie 1939, când Germania nazistă a invadat Polonia, iar la scurt timp Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei. Conflictul s-a extins apoi pe mai multe continente și a implicat marile puteri ale lumii.

România nu a intrat în război din prima zi. Intrarea României în război s-a produs la 22 iunie 1941, când armata română a trecut la acțiuni militare împotriva Uniunii Sovietice, în cadrul Operațiunii „Barbarossa”, alături de Germania nazistă. Pentru România, miza declarată era recuperarea teritoriilor pierdute în 1940, în special Basarabia și nordul Bucovinei. 

Această miză inițială a fost însă depășită rapid. După trecerea Nistrului, armata română a continuat campania pe Frontul de Est, ajungând în zone foarte îndepărtate de țară: Odesa, Crimeea, Mariupol, Cotul Donului, Caucaz. Pentru multe familii din satele românești, războiul nu a mai fost o formulă politică, ci o veste venită acasă: „mort pe front”, „căzut în luptă”, „lovit de glonț”, „rănit de schije”.

La 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei naziste. Mareșalul Ion Antonescu a fost înlăturat, iar România a trecut de partea Națiunilor Unite, luptând apoi împotriva fostului aliat, Germania. Armistițiul cu Aliații a fost semnat la 12 septembrie 1944, iar armata română a continuat luptele pe frontul de vest până în 1945. 

Observații cu privire la listele eroilor identificați în baza registrului de stare civilă și a celor identificați în baza memoriei batrânilor satului Bălăceanca.

Lista de mai jos cuprinde, în forma actuală a documentării, 25 de eroi originari din comuna Cernica, proveniți din satele Tânganu, Cernica și Bălăceanca. În fișierul analizat nu apar, deocamdată, nume atribuite explicit satelor Căldăraru și Poșta. Acest lcuru se explica prin faptul ca în registrul de stare civilă al decedatului să fie trecut doar numele comunei (centrul administrativ), fără a se specifica și satul exact din care provenea soldatul. Acest lucru se întâmpla și din cauza modului în care era organizată administrația locală și a modului în care se completau actele în timpul războiului:

Din cei 25 de eroi identificați: 11 sunt din Bălăceanca, 10 din Tânganu și 4 din Cernica, fiind totuși posibil ca unii dintre ei să fie din Căldăraru sau Poșta (nu din Cernica, respectiv Bălăceanca) cum este cazul, de exemplu, al sergentului Cristache Ilie, originar din Căldăraru dar care în rgeistrul de deces este trecut ca fiind originar din Cernica.

De asemenea după cum veți putea observa mai jos, există diferențe între numarul și numele din lista eroilor existente deja pe soclul monumentului eroilor din Bălăceanca și numele celor identificați in registrul de deces. Doar trei dintre aceștia de pe soclu corespund cu cei identificați și în registrul de stare civilă: Tănase Ciotoran, Călărașu Marin și Duță Nicolae. Din registrul decedaților au fost identificate numele a  doar 11 persoane din Bălăceanca / Poșta iar din amintirile bătrânilor au fost identificate 19 nume. Doar trei dintre acestea sunt comune ambelor surse de identificare.

Din păcate, este posibil ca un militar român căzut  în al Doilea Război Mondial să nu figureze în registrul de stare civilă (decedați) al comunei / satului natal sau de domiciliu. În acea perioadă tulbură, haosul administrativ, dislocările masive de trupe și pierderile teritoriale au dus la cazuri frecvente în care decesele de pe front nu au mai fost comunicate sau înregistrate la nivel local. Dintre motivele pentru care se poate întâmpla acest lucru enumerăm doar câteva. 

Mulți soldați nu au fost confirmați oficial ca decedați în timpul luptelor. Dacă nu exista un corp identificat sau o mărturie oficială, armata îi declara dispăruți, iar primăria natală nu primea nicio înștiințare de deces.

Prizonieratul în Uniunea Sovietică: Zeci de mii de militari români au murit de foame, boli sau epuizare în lagărele NKVD-MVD. Decesele lor au fost consemnate doar în arhivele secrete sovietice, fără ca autoritățile române sau familiile din sate să afle vreodată oficial ce s-a întâmplat cu ei

Retragerea haotică a frontului: În perioadele de retragere rapidă (cum a fost cea din vara anului 1944), evidențele unităților militare erau adesea distruse sau abandonate. Rapoartele pierderilor nu mai ajungeau la centrele de recrutare teritoriale (cerclele teritoriale) și implicit nici la primării.

De asemenea, când unitățile militare organizau cimitire de campanie (provizorii), preotul militar sau comandantul unității întocmeau dovezi de deces.Aceste dovezi erau trimise uneori primăriei celei mai apropiate localități civile de pe traseu pentru a fi transcrise în registrele de stare civilă locale, chiar dacă soldatul era de la sute de kilometri distanță.

Alte motive tehnice pentru care decesul rămânea înregistrat doar la nivel local, în orașul cu spitalul, puteau fi  următoarele:

Mecanismul de comunicare era manual și defectuos. În mod normal, primăria orașului în care militarul murea avea obligația legală de a trimite o notificare de deces (extras) către primăria natală a soldatului pentru a se face mențiunea pe marginea actului său de naștere. Din cauza stării de război, a distrugerii căilor ferate și a haosului poștal, aceste plicuri cu notificări administrative se pierdeau frecvent pe drum și nu mai erau procesate.

-Erori de identificare în spital. Soldații ajungeau la spitalele din spatele frontului adesea în stare de inconștiență, fără acte de identitate sau având doar livrete militare deteriorate de sângerări sau noroi. Personalul medical nota numele complet completat greșit (fonetic) sau o localitate de origine eronată. Din această cauză, notificarea trimisă ulterior nu putea fi localizată de primăria de origine.

-Presiunea numărului uriaș de decese. În perioadele de mari ofensive, spitalele de campanie și cele din orașele mari erau complet copleșite de numărul de răniți și morți. Prioritatea era înhumarea rapidă din motive sanitare și completarea registrului local de decese al spitalului/orașului. Verificarea adresei de origine și trimiterea de scrisori către sute de sate din România devenea o sarcină secundară care adesea era abandonată din lipsă de personal administrativ.

Din aceste motive, în prezent, mulți nepoți sau strănepoți găsesc actul de deces al bunicului lor exclusiv în registrele de stare civilă ale marilor orașe care au adăpostit spitale militare (sau în arhivele primăriilor respective preluate de Arhivele Naționale Județene), în timp ce în satul natal soldatul figurează în continuare doar ca „dispărut” sau nu are nicio mențiune de deces. 

De asemenea, pentru toate motivele de mai sus există o probabilitate foarte mare ca numarul numelor eroilor din comuna Cernica să fie mult mai mare decat cel pe care noi, cei de la voxcernica.ro am reușit să vi-l prezentăm până acum.

 Lista numelor eroilor identificați în baza registrelor de stare civilă a celor cunoscuți ca fiind decedați pe front în al doilea război mondial:

Lista numelor eroilor care apar pe soclul monumentului eroilor din Bălăceanca / Poșta identificați în baza amintirilor bătrânilor satului:

Privite din perspectivă umană și nu doar statistică, aceste liste  arată cât de departe a ajuns războiul în viața comunei Cernica și Bălăceanca, de lângă București.

Tineri de 21, 22 sau 24 de ani au murit în locuri pe care, probabil, nu le auziseră niciodată înainte de mobilizare: Odesa, Mariupol, Crimeea, Harkov, Békés. De asemenea nu trebuie să uităm de alte zeci de răniți și invalizi pe viață, victime de asemenea ale acestui de război. 

Cei mai mulți dintre aceștia au murit în 1941, în primele luni ale participării României la războiul împotriva Uniunii Sovietice. Alții au căzut mai târziu, în 1942 și 1943, pe Frontul de Est. Ultimii din listă mor în 1944 și 1945, în Ungaria sau pe frontul de vest, după întoarcerea armelor.

Aceasta este una dintre tragediile istoriei României în al Doilea Război Mondial: același soldat român a putut fi trimis, în decursul aceluiași război, mai întâi împotriva URSS, apoi împotriva Germaniei. Iar în spatele acestor schimbări de alianțe au rămas familii care au primit aceeași veste: omul lor nu se mai întoarce sau a rămas infirm pe viață.

Un monument fără nume este doar piatră. Iar un nume fără poveste riscă să devină doar o literă pierdută într-un registru.

Publicarea acestei liste nu este un gest festiv ci doar un gest necesar, de recuperare. Cernica, Tânganu, Căldăraru, Poșta și Bălăceanca nu sunt doar puncte pe hartă. Sunt comunități care au dat oameni pe front, familii care au pierdut fii și sate care au purtat, decenii la rând, atât cât au putut, memoria acestor pierderi.

De aceea, lista trebuie completată, verificată, corectată acolo unde documentele sunt neclare și transmisă mai departe. Nu pentru a glorifica războiul, ci pentru a nu lăsa uitarea să câștige după ce războiul a luat deja destul.

Notă editorială:

Lista de mai sus a fost realizată pe baza a ceea ce este lizibil și pe ce s-a putut reda din registrul stării civile privind eroii originari din comuna Cernica căzuți în al Doilea Război Mondial. Unele localități, denumiri geografice sau date apar în registru cu forme neclare și poate necesita verificare suplimentară în alte arhive militare, alte registre de stare civilă sau documente locale. Astfel această listă poate fi considerată și ca o listă de lucru continuă care poată fi actualizată pe masură ce noi date apar, inclusiv de la cititorii noștrii care nu își regăsesc bunicii și străbunicii în această listă.

Nu in ultimul rand numele eroilor de pe soclurile monumentelor din satele comunei Cernica, ar trebui, în măsura posibilităților, să fie completate cu numele acestor eroi identificați conform celor descrise mai sus.

Eroilor — ca amintire. Urmașilor — ca pildă.

 A se citi:

Lista eroilor de război 1877-1945

Amintirile razboiului mondial. Jurnal de front Vasile Arghirescu. 1916-1917.

Vulturul eroilor de la Balaceanca a renascut. 29-noi-2019.

Vulturul eroilor din Balaceanca s-a intors acasa. Cu aripile frante.

Monumentul eroilor din Balaceanca a fost distrus.

Cate parale mai face un erou de razboi de la Balaceanca, Cernica ?!

Put de aproximativ 100 de ani din Caldararu-Cernica, sacrificat. Traditie sau "modernism" ?!

Vechiul monument al eroilor din satul Caldararu a fost mutat pe un nou amplasament. 15-sep-2024.

A fost finalizat si monumentul eroilor de la Caldararu. 30-noi-2019.

Concert cultural-artistic cu ocazia Zilei Eroilor organizat de Parohia Balaceanca. 17-Mai-2018

• Mai departe

Comentariile mele Abonare pentru a fi notificat cu privire la comentariile noi

Introduceti titlul comentariului:

3000 Caractere ramase

---

Previzualizare Trimiteti Resetare Anulare

×

Abonare pentru a fi notificat cu privire la comentariile noi

Abonare pentru a fi notificat cu privire la comentariile noiInchide

×

Raportati

RaportatiInchide

×

Comentariile mele