Acum desecretizat. Planul de Sistematizare al comunei Cernica-1970. Canal si port Dunare-Bucuresti-Glina.

Din cauza dimensiunilor si numarului de pagini va rugam asteptati incarcarea acestora daca este cazul) In cele ce urmeaza va prezentam un document care, credeti-ne, va va tulbura cu siguranta si care ridica o multime de semne de intrebare despre cum ar fi trebuit sa arate comuna Cernica astazi si ce s-a realizat de fapt in ultimii 42 de ani in comuna Cernica. Este vorba de planul de sistematizare al comunei Cernica din anul 1970 elaborat de Institutul de Proiectare Bucuresti pentru Consiliul

Contributiile Preotului Dr. Gheorghe Badie la monografiile manastirilor Tanganu si Iezerul-Vorniceasa, Caldararu-Cernica.

In cele ce urmeaza, vom incerca sa il prezentam pe cel care a fost Preot Dr. Gheorghe Badie, paroh al Bisericii "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din Cernica. Sunt putini cei din generatia trecuta care nu l-au cunoscut pe acest preot. La acest moment dorim doar sa va prezentam contributiile la doua monografii istorice ale acestui preot care a slujit multi ani enoriasii din Cernica si nu numai. Ne grabim sa publicam contributiile acestuia la mongrafiile manastirilor Tanganu si

Manastirea Tanganu. Fragmente arheologice si schite amplasament.

Prin amabilitatea D-lui Ciotoran Nicolae din Balaceanca, va prezentam cateva fragmente arheologice din ceea ce a fost odata Manastirea Tanganu - Cernica, ctitorita de către domnitorul Tării Romăneşti între anii 1462-1470, Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Tepeş. Aceste fragmente au fost descoperite cu ocazia cercetarilor arheologice efectuate de catre arheologul Gheorghe Cantacuzino in 1961 si la care si-a adus contributia si preotul Bisericii din Cernica, preotul Gheorghe Badie. Mai multe

"Bine că ai venit părinte, mai inainte de a ne pierde credinţa". Insemnari ale preotilor parohi in condica Bisericii parohiale Tanganu-Cernica.

Va prezentam un material preluat de D-l Nicolae Ciotoran-Balaceanca din arhive, in care veti regasi franturi din istoria satului si bisericii satului Tanganu, Cernica. In curand vom reveni cu contributii ale Dr. Gheorghe Badie, preot al Bisericii din Cernica cu contributiile sale la monografia Manastirii Tanganu si la monografia Manastirii de Calugarite Iezerul Vorniceasa, Caldararu.
Condica Bisericii parohiale cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" în parohia Tânganu comuna Cernica-Tânganu

Răsărituri veşnice pentru morţii din Cernica

Articol preluat de la Asociaţia Astronomică Astroclubul Borealis

Părăsind Bucureştiul pe Autostrada Soarelui, trecem prin dreptul satului Căldăraru, aşezare întinsă pe malurile lacului Cernica. Acolo, unde apele vechiului râu Colentina o cotesc spre sud, se găsesc urmele celei mai mari necropole neolitice de pe teritoriul Munteniei, de sub care, timp de aproape 7000 de ani, sute de schelete au privit

Manastirea Cernica. Imagine aeriana.

manastirea cernica vazuta din avion

sursa foto: Romania vazuta din avion sursa text: Site oficial Manastirea-Cernica.ro Ctitorie a marelui vornic Cernica şi a soţiei sale Chiajna, Sfânta Mănăstire Cernica este atestată documetar din anul 1608, din timpul domniei lui Radu Vodă Şerban, fiul lui Mihnea Vodă. Documentul consemnează: “Am cumpărat satu Floreştii după Colentina de la Nedelcu şi Stroe, feciorii lui Radu Captaru şi am zidit o monastire la leatu 1608 cu hramul Sfântului Ierarh şi făcătorul de minuni Nicolae de la

Satul Tanganu-File de istorie ilfoveana

sursa foto: Panoramio În celebrul act de la 20 septembrie 1456, emis în timpul domniei lui  Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476), este consemnată naşterea “cetăţii lui Bucur”. Fratele său,  Radu Vodă cel Frumos, şi el domn al Ţării Româneşti (1462-1473,1474-1475)  a  ctitorit la doar “o asvârlitură de băţ” spre “soare-răsare” una dintre falnicele mănăstiri ale acelor timpuri: Tânganu.

Cum despre această mănăstire am scris, în detaliu, în alt articol, în rândurile ce urmează

Orientarea mormintelor necropolei neo eneolitice de la Cernica. O noua abordare

 

Nu demult, promiteam ca vom reveni cu detalii despre Necropola neolitica de la Caldararu, Cernica . In cele ce urmeaza avem deosebita placere sa va prezentam o lucrare realizata de doi arheologi romani Alexandu S. Morintz (Institutul de Arheologie "Vasile Parvan") si Raluca Kogalniceanu membra a Asociatiei Romane de Arheologie, lucrare care pune intr-o noua lumina obiceiurile de inmormantare din epoca neolitica. Aceasta lucrare are la baza analize statistice moderne cu privire la

Cernica si satele sale la 1885. Geografie, statistica si istorie economica.

Impartirea administrativ teritoriala la 1885 pentru satele din comuna Cernica si date statistice.

Pregatire itinerarii excursii tematice. Partea II-a.

Un grup de entuziaşti iubitori de istorie şi natură locală din comuna Cernica au inceput pregatirea excursiilor tematice: "Monumente, zone istorice si naturale ale comunei Cernica". Mai multe itinerarii vor fi stabilite ( a se vedea video cu un click aici si album foto aici) in urmatoarea perioada si va fi elaborata o monografie a locurilor de interes istoric local pentru comuna Cernica, in scopul promovarii si prezervarii lor. Dar să prezentăm “temerarii”. Începem cu oaspetele nostru de

Lantul Amintirilor

Exista tendinta, altminteri normala (mai ales la cei de varsta a treia) de a idiliza/idealiza trecutul lor. Este o tendinta umana, pentru ca a ne privi trecutul in negru inseamna a ne saraci acea parte a vietii pe care am lasat-o in urma. Excelentul documentar despre "Festivalul filmului la sate Glina, Balaceanca, Cernica. 1973" precum si comentariul simpaticului nostru vizitator Gigibadiu, m-au indemnat sa scormonesc amintirile mele despre trecutele distractii ale tinerilor din alte

Cercetarile arheologice de la Balaceanca

Asa cum precizam in articolul "Monumente istorice. Comuna Cernica", incepem sa publicam detalii despre fiecare din siturile arheologice descoperite pe raza comunei Cernica, din lista monumentelor istorice, incluzand si o localizare a lor pe harta. Incepem cu situl arheologic de la Balaceanca, in punct "La malul traznit" sau "Ecluza", (ref: IF-I-s-B-15148) intre malul drept al Dambovitei si drumul spre satul Frunzanesti. Cercetarile arheologice de la Balaceanca au fost  incheiate in anul

Monumente istorice. Comuna Cernica

Suntem siguri ca nu exista locuitor al comunei Cernica care sa nu fi auzit de Manastirea Cernica. Dar oare cati au auzit de Necropola Neolitica de la Caldararu sau de Manastirea Vorniceasa ("Iezerul") din aceasi zona ?  Sau de siturile arhelogice arheologice din Bălăceanca ("La malul trăznit") din epoca geto-dacica ? Sau de asezarea din epoca bronzului din Posta sau de cele inca 49 de monumente istorice din Balaceanca, Caldararu, Posta si Tinganu ? Credem ca foarte putini. De aceea ne-am

Festivalul filmului la sate. Glina, Balaceanca, Cernica. 1973

Va mai aduceti aminte de Nea Mircea sau de Pasca Corneliu din Cernica ? Dar de Festivalul Filmului la Sate ? Daca doriti sa (re)vedeti cateva imagini din Glina, Balaceanca si Cernica din anul 1973, si sa va aduceti aminte de fostele "camine si evenimente culturale", atunci urmariti filmuletul de mai jos, realizat de Televiziunea Romana in cadrul emisiunii "Invitatul nostru" pe vremea cand pana si vizionarea filmelor era facuta la norma. Filmul ne-a fost pus la dispozitie, ca de obicei, prin

Amintirile din secolul XIX ale unui octogenar despre Tanganu-Cernica. Marin Savescu.

Acest material a fost scris undeva după anul 1918, iar informaţiile pe care le contine sunt foarte preţioase, autorul fiind martor ocular. Acesta ne prezintă viaţa satului Tinganu si imprejurimile comunei Cernica, din a 2-a jumătate a sec. XIX. Materialul a fost gasit in fondul M.C.I.P./1934. Fotografia si detaliile biografice ale lui Marin Savescu ne-au fost puse la dispozitie prin amabilitatea D-lui Stere Cristea locuitor al satului Tanganu. Fotografia a fost realizata in 1941, la acea data

Istoricul Mănăstirii Tînganu

Manastirea Tanganu - înalţată odinioară în cîmpia munteană, lînga vechea albie a Dîmboviţei, în apropierea reşedinţei de scaun a Bucureştilor - a fost ctitorită de Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti (1462-1473, 1474-1475), frate şi urmaş al lui Vlad Ţepeş. Împrejurările ridicării locaşului au rămas încă necunoscute; nu s-a păstrat nici o menţiune documentară cu privire la acest eveniment, iar singurele informaţii referitoare la zidirea mănăstirii apar de-abia în cronicile ţării din veacul

Vox Cernica TV