Cercetarile arheologice de la Balaceanca

: Scris de svejk svejk; Categorie: Istorie Locala Istorie Locala; Accesări: 19233 19233

Evaluare utilizator: 2 / 5

Asa cum precizam in articolul "Monumente istorice. Comuna Cernica", incepem sa publicam detalii despre fiecare din siturile arheologice descoperite pe raza comunei Cernica, din lista monumentelor istorice, incluzand si o localizare a lor pe harta. Incepem cu situl arheologic de la Balaceanca, in punct "La malul traznit" sau "Ecluza", (ref: IF-I-s-B-15148) intre malul drept al Dambovitei si drumul spre satul Frunzanesti. Cercetarile arheologice de la Balaceanca au fost incheiate in anul 1994 de catre un colectiv de arheologi condusi de Vasilica Sandu. Asezarea din punctul Ecluza ("La malul traznit") dateaza din epoca Latene; Epoca migratiilor (sec. VII-XI). Din raportul de cercetare arheologica rezulta ca

s-a urmarit terminarea cercetarii unor complexe aparute in profilul vestic al SX (perimetrul cercetat), precum si a unor gropi menajere, in special din epoca geto-dacica, sesizate in profilele si podelele locuintelor din secolul VI, sapate deja in 1993. totodata,s-a continuat investigarea sistematica a statiunii, in care scop, s-a prelungit SX/1993 spre sud cu 8 m si s-a trasat imediat la vest de el, S XI, dezvelindu-se o noua suprafata de 110 metri patrati. Adincimea sapaturii a variat intre 0,50 si 2,00m. Din punct de vedere stratigrafic nu au intervenit noutati fata de constatarile campaniilor anterioare. In asezarea geto-dacica (sec. IV-I a.Chr.) au fost cercetate 20 de gropi menajere din care 9 aveau profilul "cilindric"si 11 profilul in forma de "clopot". umplutura lor continea un material arheologic destul de sarac: bucati de chirpicice pastra urmele nuielelor, fragmente de vatra, doua ace fragmentare din fier, precum si ceramica din repertoriul traditional care permite incadrarea majoritatii gropilor in etapa mai noua de locuire a asezarii, respectiv, secolele II-I a. Chr. Din asezarea datata in secolele VI-VII au fost sapate doua locuinte cu groapa rectangulara, partial adincita in pamintul castaniusi o groapa menajera, toate apartinind secolului VI. Cercetarile acestea au furnizat date noi privind raportul cronologic intre locuinte, amenajarea cuptorului "cu horn", a podelei, in situatia in care aceasta suprapunea complexe mai vechi, date privind sistemul de sustinere al acoperisului celor doua locuinte. Inventarul descoperit in startul de cultura si in locuinte, consta din oase de animale si numeroase fragmente ceramice, partial intregibile, de traditie dacica si romana provinciala, lucrata atit cu mina, cit si la roata, dintr-o pasta asemanatoare, avind in compozitie nisip si pietricele, in proportii variabile. Forma dominanta este borcanul, care numara o mare varietate de dimensiunisi profile. S-au gasit fragmente dintr-o cana cu toarta si gura trilobata, lucrata la roata din pasta zgrunturoasa, decorata cu benzi de striuri pe umar si arsa cenusiu-galbui. Statistic, numarul vaselor lucrate la roata este superior celor lucrate cu mina. Importurile bizantine sunt atestate de citeva fragmente de amfore, unele fiind decorate cu striuri orizontale, usor valurite. S-au mai recoltat: un impungator din os, zgura de fier, doua lame de cutit, un piron cu floare rectangulara, un fragment de secerasi o spatula din fier. Asezarea din secolul X este documentata prin depistarea a trei gropi menajere din a caror umplutura negricioasa s-au scos oase de animale, ceramica specifica si o fusaiola bitronconica.