Anul scolar si pre-scolar 2010 s-a incheiat. Portalul Vox Cernica a primit de la un locuitor al satului Tanganu ("Inginelu") doua videoclipuri (click si aici). Primul, cu secvente de la Serbarea de sfarsit de an de la Gradinita Tanganu si celelalt cu secvente de la Concursul "Vrei sa fii artist" tinut in data de 19 iunie 2010 la Baneasa City Center. La acest concurs au participat si elevii clasei a-IV-a din Tanganu, instruiti de invatatoarea lor D-na Preda Teodora.
Felicitari d-na invatatoare si educatoare si tot respectul. Acesti minunati elevi au prezentat trei scenete: "Soacra cu trei nurori", "Omul lenes" si "Gaitele". Am fost emotionat cand am vazut aceste scenete si mi-am adus aminte de fastul si bogatia de altadata a serbarilor de sfarsit de an de la scoala generala din satul Caldararu si de concursurile "dure" intre scolile comunei Cernica. Multe flori, coronite, premii, cantece si poezii, emotii aplauze si obrajori "imbujorati", parinti bucurosi, invatatori fericiti si pe a caror fata puteai citi satisfactia lucrului bine facut. Am fost bucuros sa vad ca aceste serbari inca se mai tin la unele scoli precum cea din Tanganu si ca unii invatatori reusesc sa mai trimita copii si la concursuri in Bucuresti la ditamai mall-ul. Am fost bucuros sa vad ca mai sunt invatatori dedicati si care inteleg ca aceste "scene" de la sfarsit de an, nu vor disparea niciodata din amintirile elevilor lor si acesti copii nu isi vor uita niciodata invatatorii. Traditional, fiecare gradinita si fiecare scoala generala din comuna Cernica au incheiat acest an asa cum au putut si asa cum s-au priceput mai bine. Spun cum au putut pentru ca unele scoli generale asa cum este cea de la Caldararu, aproape ca nu mai exista. Din cate stiu, aceasta scoala, unde cu "onor" am invatat primele 8 clase, aproape ca nu mai exista. Anul acesta nu s-a mai tinut nici o serbare, scoala e pustie si e"bantuita" doar de paznici si de "gradinarii" care se "obosesc" la locurile de joaca foarte frumos amenajate, de "fotbalistii" de ieri si "tenismenii" de astazi. De fapt, ca si infrastructura, scoala dispune de toate facilitatile necesare (vezi si album foto) dar din motivele pe care o sa incerc sa le expun in cele ce urmeaza, la acest moment activitatea scolara este aproape nula. In ultimii ani doar clasele I-IV au mai existat si au fost tinute simultan de unul sau doi invatatori.
Este incredibil si pentru mine personal acesta este un subiect dureros vazand cum an de an scoala a fost parasita de copii si de invatatori. Motivele majore sunt doua si sunt prizoniere intr-un cerc vicios din care se poate iesi doar daca exista putina bunavointa si mult suflet. Spun suflet pentru ca daca in anii '30 nu exista un om de suflet si dedicat precum Stan Leu, scoala generala din Caldararu ar fi ramas si acum un grajd insalubru, asa cum a fost gasit la venirea acestui om extraordinar. Despre ce a facut acest om pentru aceasta scoala si care ar trebui sa-i poarte numele puteti citi aici (click - Monografia Satului Caldararu - Invatator Stan Leu). Cercul vicios de care vorbeam este urmatorul. Pe de o parte, autoritatile invoca faptul ca nu pot fi adusi invatatorii necesari pentru ca nu mai sunt in sat numarul minim de copii care sa alcatuiasca clasele necesare iar pe de alta parte parintii prefera sa isi chinuie si sa isi transforme copii in navetisti sa ii trimita la Bucuresti sau in alt sat pentru ca nu sunt multumiti de numarul si de prestatia invatatorilor si isi doresc si spera ca copii lor vor primi o educatie mai buna decat o pot primi in aceasta scoala. Se pare ca ambele parti au dreptate. Si totusi, haideti sa le luam pe rand. Eu nu cred ca in acest sat nu mai exista numarul de copii care sa alcatuiasca aceste clase. Nu stiu daca autoritatile si-au dat silinta pentru a face un "pseudo-recensamant" din care sa reiasa clar situatia acestor copii. La 2-3 functionari de la Primaria Cernica le-ar lua maxim o saptamana pentru a vedea numarul si locul unde invata acesti copii. Daca intradevar numarul de copii nu exista atunci asta e nu avem ce face, asteptam pana satul Caldararu va fi mai vrednic din punctul de vedere al sporului populatiei. Presupanand ca totusi acesti copii exista si presupanand ca vointa necesara din partea autoritatilor ar exista atunci ar trebui lansata o campanie de convingere a parintilor si de asemenea de a bugeta sumele necesare pentru a aduce si a mentine acei invatatori care sa faca fata cerintelor si pretentiilor parintilor. Daca cineva spune ca acest buget nu ar fi disponibil atunci este un mare mincinos. Gasim milioane de euro pentru sosele, retele de gaze (pana una alta nefunctionale si doar de "frumusetea santurilor" si impresia ca "se lucreaza"), terenuri de fotbal, campanii, promisiuni, pomeni si chefuri electorale, dar pentru a sustine salariile de "mizerie" a unor invatatori se pare ca nu mai avem. Preferam sa ne gandim sa o punem in conservare, sa o transformam in camin de batrani sau sa o inchiriem pe ceva banuti in plus la bugetul "secatuit" al Primariei. Educatia si copii sunt "ridicati" in slavi si in camioane electorale la momentele potrivite dar acum sunt "ridicati" de maxi-taxi si de microbuze speciale cu soferi "dedicati" pentru a transporta gradinarii si scolarii pentru a fi dusi la alte scoli si gradinite. Personal mi-e greu sa ma impac cu ideea ca si copii mei vor pierde 1-2-3 ore prin microbuzele insalubre pana la o scoala din Bucuresti sau alt sat. Am facut odata naveta ca liceean si stiu ce inseamna asta fata de cei "doi pasi" pe care ii faceam sa ajung la scoala din Caldararu. Daca asta este ce le putem oferii acestor copii in secolul 21 atunci nu inteleg de ce o gramada de bani au fost cheltuiti pentru renovarea cladirii, punerea si intretinerea gazonului, constructia terenului de tenis, rezervor de gaze, apa curenta. O gramada de bani s-au cheltuit pentru o da o fatada de scoala moderna dar pentru insufletirea ei se pare ca nu mai se gasesc nici copii, nici banii si nici invatatorii. Toti acesti bani sunt irositi daca in curand nu vom vedea ceea ce trebuie sa vedem intr-o scoala: elevi si profesori / invatatori. De fapt pot sa inteleg ce se intampla dar inca nu vreau sa cred. Speram sa aflam un raspuns oficial cat mai repede. Deocamdata vazand videoclipurile primite vreau doar sa cred ca speranta inca nu a murit si ca ceea ce trebuie facut se va face si ca se vor gasii acei invatatori care sa-i convinga pe parinti sa-si lase copii pe mana lor iar parintii sa se gandeasca la avantajele pe care copii le au ducandu-se la scoala pe "propriile lor picioare". Si daca tot am vorbit de scoala din Caldararu, nu vreau sa ratez ocazia si sa nu le multumesc invatatorilor mei din aceasta scoala, chiar daca unii dintre ei au fost mai "duri" cateodata ("leatul" meu stie de ce) pentru faptul ca au avut "rabdare" sa fie "invatatori". Unii dintre ei nu mai sunt printre noi altii inca nu renunta si ii mai putem vedea prin scolile din Cernica. Ma refer cu tot respectul la D-l si D-na PETCU, dom profesor de istorie si geografie si diriginte ANDREI NICOLAE ("Pirtica"), profesorii de matematica NASTASIA PETRE ("Gicuta") si LEONTE, d-na directoare DOMNITA STEFAN ("Doamna") , dom profesor de sport VLAD VICTOR, d-na profesoara de limba romana BUCUR SAFTA, d-na profesoara de botanica DULUBEI, dom profesor de franceza/engleza CONSTANTINESCU PAUL. Le dedic cantecul "Invatatoarea mea din clasa intaia" (click aici) pe muzica lui Raul Carstea si versurile de Virgil Carianopol. Si ei au contribuit la educatia mea si pe un lant al cauzelor si al efectelor acest portal este si meritul lor.
Notificare comentarii
Pentru un dialog civilizat, articolele si comentariile care contin expresii vulgare, injurii catre alti utilizatori sau incita la violenta, ura, sunt defaimatoare, ofensatoare, promoveaza produse sau servicii, sau nu au legatura cu subiectul comentat, vor fi sterse. Responsabilitatea pentru articole si comentarii revine autorului acestora.