Cernica medievală urcă pe scena Bucureștiului: pe 6-mai-2026

Cernica medievală urcă pe scena Bucureștiului: pe 6-mai-2026 se lansează la Palatul Suțu o carte-eveniment despre Mănăstirea Vorniceasa a Chiajnei, soția marelui vornic Cernica, ctitorul Mănăstirii Cernica, despre satul medieval Mărăcineni, precum și despre cercetările și descoperirile arheologice ale lui Gheorghe Cantacuzino din zona satului Căldăraru.

Nu în fiecare zi istoria adâncă a comunei Cernica ajunge în prim-planul unui eveniment cultural din București. Miercuri, 6 mai 2026, de la ora 14:00, la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, va avea loc lansarea volumului „Așezarea medievală din zona lacului Cernica pe baza cercetărilor profesorului Gheorghe Cantacuzino din anii 1960–1976”, semnat de George Trohani și Camelia-Mirela Vintilă. Pentru cei care iubesc istoria locului, dar și pentru cei care au trecut de zeci sau sute de ori pe lângă lacul Cernica, prin Căldăraru  sau spre Mănăstirea Cernica fără să știe ce se ascunde în pământul acestor locuri, această lansare merită toată atenția.

Satul Tanganu - File de istorie.

Cartea „Satul Tânganu – File de istorie” pe care o lansăm astăzi către marele public, reprezintă o incursiune amplă și detaliată în trecutul uneia dintre cele mai vechi așezări din Muntenia. Autorii acestei lucrări, bazându-se pe documente istorice, mărturii locale și cercetări aprofundate, oferă o frescă bogată a evoluției satului Tânganu, un loc cu o istorie de peste 500 de ani.

Aceasta lucrare reprezinta o versiune particulară a cartii click aici "Comuna Cernica- File de istorie", lansată in format fizic in data de 18-06-2024 și este dedicată în special satului Tânganu. Fiecare pagină a acestei versiuni încearcă sa redea cu o fidelitate mai mare faptele, personalitățile, tradițiile și evenimentele care au marcat existența comunități satului Tanganu.

Comuna Cernica file de istorie

INFORMARE: Cartea "Comuna Cernica - File de istorie" prezentata mai jos poate fi obtinuta in mod gratuit de la sediul Primariei Cernica - tel 021 369 5308

In data de 18-06-2024, la sediul nou al Primariei Cernica, orele 14:00, a avut loc lansarea cartii - "Comuna Cernica - File de istorie", realizata de mai multi membri si colaboratori ai Portalului Vox Cernica.

Materializarea acestei carti s-a facut la initiativa si cu sprijinul D-lui Primar Gelu Apostol, si Consiliului Local al Primariei Cernica.

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

vasile-bolboja-tanganuÎn urmă cu zeci de ani, pe vremea când încă eram “socialişti” pe postul naţional de televiziune a fost difuzat un serial de mare succes “Om sărac, om bogat” care a impus în lumea filmului doi actori care au devenit celebri: Peter Strauss şi Nick Nolte. Plecând de la binecunoscutul serial, putem spune că neocapitalismul românesc, ne împarte, altminteri firesc, în bogaţi (puţini) şi săraci (mulţi). Nimic anormal: acesta este capitalismul (pe care părinţii şi bunicii noştri îl cunoşteau foarte bine) cu care noi am dorit şi am reuşit să înlocuim socialismul.

În rândurile care urmează, noi vom aborda o problema esenţială: cât de morali sunt cei bogaţi şi cât de imorali sunt cei săraci care ocupă o funcţie publică. În anii  1990 a circulat o “axiomă”: că în funcţii publice este bine să fie plasaţi oameni bogaţi pe principiul că,

ei, au şi dacă au nu fură. Pe când unul sărac doreşte cu orice preţ să se căpătuiască.

S-a dovedit, până la urmă, ca cinstea neocapitalistă nu ţine de averea de acasă ci de aspecte pur morale: de educaţie (mai ales de cea din mediul familial, şcolar, social, religios), de predispoziţii genetice (spre lux, avarism, tendinţă de a domina cu orice preţ, fie şi prin avere), de unele deviaţii psihice, etc.

În nou-născuta noastră societate capitalistă se observă că tocmai cei care au doresc să aibă şi mai mult, pe când cei care nu au, ori sau resemnat, ori sunt educaţi să se mulţumească cu puţin pe principiul tărănesc-ilfovean: “Să mănânc o ceapă cu pâine dar să dorm liniştit pe perna mea”. În locul defunctei “Întreceri socialiste” a apărut o “Întrecere între bogaţi”. Adică cine are mai mult vile, mai multe maşini de lux, mai multe iahturi, cine este mai mult mediatizat (mai ales) şi evident cine are cele mai frumoase top-modele. Aşa că odată ajunşi “la caşcalul” unei funcţii bine plătite de la stat se înfruptă cu lăcomie din “bunurile poporului” tocmai pentru a-şi rotunji nu prea modestele lor averi. Cu care să intre în noua descoperire a democraţiei româneşti, “topul celor 300”. Care a evoluat la “topul celor 500”. Că doar “balta” (ţara) are peşte... Adică mulţi peştişori pentru peştii cei mari şi puţini pentru a se făli cu prezenţa lor în topul bogaţilor. Cu mare trecere la femei de lux. Chiar dacă ei sunt  mici la suflet şi la înălţime li se potrivesc femei tinere şi înalte.

Nu suntem lăudătorii fostului regim. Dar nu putem să trecem peste nişte adevăruri evidente. Şi atunci elita nomenclaturistă se înfrupta din bogaţiile ţării. Dar avea o limită. Plana asupra ei legea 18 de control al averilor. Să nu fim naivi: foarte puţini dintre bogaţii de atunci îi cădeau victime. Dar comuniştii aveau un principiu: să dea exemple maselor că există dreptate. Şi nu se ştia niciodată pe cine cădea “năpasta/beleaua” să fie dat ca exemplu pentru masele de “oameni ai muncii” din ce în ce mai sărăcite de politica absurdă dirijată, în principal, de dictator şi familia sa. Şi mai există ceva. Fostul lider comunist, longevivul Ion Gheorghe Maurer (1902-2000), care, aşa cum se vede din datele personale, a prins şi anii democraţiei capitaliste, a spus nişte vorbe simple dar memorabile, definitorii pentru cele două modalitaţi de abordare a traiului omului simplu: “Noi, pe vremea noastră ne mai gândeam ŞI la cei amăriţi”. Există un “şi”(subliniat de noi) care exprimă o anume filozofie a celor de atunci. Adică să se înfrupte,  în primul rând, ei, dar să le mai dea “ceva” şi celor mulţi. Cu subalterni flămânzi nu realizau idealurile socialiste. Şi nici ei nu ajungeau (material!) prea departe.

Azi nimeni nu se mai gândeşte decât strict la burta sa, la punga sa, la luxul său.

Ceilalţi? Dumnezeu cu mila lui. Şi aşa ajungem iaraşi la întrebări obsesive şi obsedante: încotro ne îndreptăm?   Rândurile noastre nu se doresc a fi pesimiste. Doar realiste. Şi sincere.

preluare din Viitorul Ilfovean

 

florin
Incotro?
Foarte pertinenta intrebarea distinsului Domn Vasile Bolboja si anume "Incotro ne indreptam". O intrebare ce automat ne indeamna la multa reflectie si analiza. Incotro se indreapta societatea romaneasca? Cu cine si in ce directie defilam? Politic, economic si social, incotro ne indreptam? Oare suntem pe directia buna? Foarte greu de raspuns. Personal, consider ca societatea romaneasca este inca "neasezata", inca isi cauta drumul; foarte important este sa avem conducatori luminati si bine intentionati care sa ghideze societatea romaneasca spre modernism. Sa fim totusi optimisti.
0

3000 Caractere ramase


Vox Cernica TV